Inul este o plantă medicinală ale cărei semințe reprezintă un remediu natural în tratamentul a diverse afecțiuni.
Numele latin, Linum usitatissimum, înseamnă „inul cel mai folositor”, și nu e o exagerare. Din tulpini se țese pânza de in, în care egiptenii își înfășurau mumiile. Din semințe se stoarce uleiul de in, iar linoleumul, inventat în Anglia în anii 1860 de Frederick Walton, își are numele chiar de la el: linum și oleum, in și ulei.
Inul este apreciat datorită proprietăților lui de:
- laxativ;
- calmant;
- antiseptic;
- emolient, în special în ceea ce privește afecțiunile tubului digestiv.
În medicina populară, inul avea diferite întrebuințări: semințele de in luate seara, înainte de culcare, acționau ca laxativ, iar ceaiul preparat din semințe de in vindeca tusea. Semințele lucrează umflându-se, de aceea merg însoțite de multă apă. Ele conțin și lignani, substanțe cu efect asemănător estrogenilor, care contează pentru cine urmează un tratament hormonal sau are o boală sensibilă la hormoni.
În prezent, inul este un remediu natural în tratamentul:
- constipației;
- inflamațiilor tubului digestiv;
- litiazei renale;
- inflamației vezicii urinare (cistită - spălături cu decoct de in; dacă se adaugă și pelin, aceste spălături pot trata și alte probleme de ordin ginecologic);
- abceselor;
- arsurilor;
- tusei;
- rănilor de natură diferită.
Dacă uleiul de in se amestecă cu apă de var, se va obține un remediu natural pentru tratarea arsurilor.
Când pacientul dorește să se trateze de abcese sau de furuncule, se recomandă cataplasme de in, deoarece acestea calmează durerile și ajută la eliminarea puroiului.
