Lumânărica este o plantă medicinală utilizată pentru proprietățile ei terapeutice încă din cele mai vechi timpuri. Astfel, în medicina populară, tulpinile acestei plante se fierbeau în lapte și constituiau un remediu excelent pentru tratarea tusei.
Lumânărica mai este cunoscută sub denumirile de coada vacii, coada boului, ciucurică, rânzișoară, lumânarea-domnului, lipan, fiind folosită și ca remediu în durerile de stomac.
Numele vine de la felul în care se folosea odinioară: tulpinile înalte și uscate, înmuiate în seu sau în rășină, ardeau ca niște făclii. Din același motiv, în engleză i se spunea hag's taper, „lumânarea vrăjitoarei”, iar puful des de pe frunze se folosea ca iască și ca fitil.
Pentru ce se folosește lumânărica
Lumânărica are o largă utilizare în medicina naturistă, având o acțiune depurativă, antimicrobiană, calmantă, expectorantă, emolientă; fluidifică secrețiile bronhice.
Lumânărica este recomandată în tratarea următoarelor afecțiuni:
- dureri de stomac;
- bronșite;
- răceală;
- afecțiuni respiratorii;
- afecțiuni ale vezicii urinare;
- abcese;
- laringită acută;
- răgușeală;
- răni;
- ulcer cronic;
- furuncule;
- hemoroizi;
- dureri în piept;
- dureri de gât.
Tratamente naturale cu lumânărică
Pulberea preparată din flori uscate de lumânărică se recomandă în tratamentul bronșitei, a gripei, a febrei, a astmului și a intoxicațiilor.
Siropul de lumânărică, preparat din flori de lumânărică și apă, este considerat un remediu excelent pentru tratarea tusei, a răcelilor și a astmului. Privind modul de administrare, copiilor li se recomandă o lingură din acest sirop pe zi, iar adulților 3 linguri de sirop pe zi.
Dacă se beau 3 căni zilnic de ceai de lumânărică, efectul va fi benefic și va ajuta la tratarea astmului, a răcelii, a febrei, a diareei, a cistitei și a celulitei. Acest ceai de lumânărică se folosește și în uz extern, pentru tratarea hemoroizilor (spălături sau cataplasme).