Sulfina reprezintă o plantă medicinală apreciată în terapeutica naturistă pentru proprietățile ei de expectorant, emolient, sedativ, stimulent al regenerării celulei hepatice, diuretic, antiseptic (renal) și antihipertensiv. La prepararea produselor naturale pe bază de sulfină se folosesc florile de sulfină.
Pentru ce se folosește sulfina
Sulfina este recomandată în tratarea:
- depresiilor;
- tulburărilor de menopauză;
- aftelor;
- gingivitelor;
- faringitei;
- laringitei;
- problemelor de circulație (probleme ale circulației arteriale și limfatice);
- hemoroizilor;
- varicelor;
- afecțiunilor venelor.
De asemenea, sulfina reglează tensiunea arterială.
În medicina populară, sulfina era considerată un remediu natural împotriva insomniei (ceai din flori de sulfină), a durerilor de cap, a leucoreei, a transpirației și a vomismentelor.
Tratamente naturale cu sulfină
Ceaiul de sulfină trebuie băut de trei ori pe zi, după fiecare masă, pentru tratarea bronșitei, a tusei, a insomniilor, a reumatismului, a oboselii ficatului, a hipertensiunii și a hiperexcitabilității, dar și a conjunctivitei (băi oculare), a abceselor dentare, a aftelor și a gingivitelor (gargarisme cu această infuzie). Florile conțin cumarină, care în planta uscată prost sau mucegăită se transformă într-un anticoagulant; alături de medicamentele care subțiază sângele îi adaugă efectul, motiv pentru care ceaiul se bea pe perioade scurte, cu pauze.
Anticoagulantul din sulfina mucegăită are o poveste. În anii 1920, în Statele Unite și în Canada, vitele hrănite cu fân de sulfină stricat au început să moară sângerând. Chimistul Karl Paul Link, de la Universitatea Wisconsin, a găsit în 1940 substanța vinovată, dicumarolul, care se formează din cumarină când planta mucegăiește. Din ea s-a făcut apoi warfarina, folosită întâi ca otravă pentru șobolani și apoi, până azi, ca medicament care subțiază sângele.
Pulberea de sulfină este recomandată în calmarea stărilor nervoase și în tratarea palpitațiilor și a tulburărilor de menopauză.
