Vâscul reprezintă o plantă medicinală apreciată datorită proprietăților ei tămăduitoare: antispasmodic, hipotensor accentuat și vasodilatator accentuat.
Cu mulți ani în urmă, vâscul era întrebuințat împotriva tensiunii arteriale (infuzie de frunze de vâsc + flori de păducel + pir) și la tratarea reumatismului, a astmului, a tuberculozei pulmonare și a epilepsiei.
Astăzi, vâscul se recomandă ca remediu natural în tratamentul persoanelor care suferă de hipertensiune arterială, arterioscleroză, afecțiuni renale, tuse, sughiț permanent, dereglări menstruale, tulburări ale circulației sângelui, tulburări hormonale la femei.
Vâscul este folosit în medicina populară ca adjuvant în afecțiunile canceroase, iar în unele țări se folosesc și extracte de vâsc injectabile, prescrise de medic; substanțele lor active sunt proteine, care se digeră dacă sunt băute, așa că ceaiul nu are cum să facă același lucru.
Ceaiul de vâsc este foarte eficient în normalizarea circulației sângelui, combătând hemoragiile menstruale puternice, leucoreea și hemoragiile nazale (inhalarea pe nas a infuziei).
Pulberea din frunze de vâsc este un remediu natural în tratarea afecțiunilor vasculare, a arteriosclerozei, a astmului și a hipertensiunii arteriale.
Credința că vâscul ajută femeile sterile este veche: Pliniu cel Bătrân scria că druizii îl socoteau în stare să dea rod oricărui animal sterp, iar de acolo vine și obiceiul sărutului sub vâsc. Alifia de vâsc se recomandă în tratarea degerăturilor.
Galerie foto: Vâscul (Viscum album)
Atenție! Vâscul este o plantă toxică, mai ales fructele, care nu se consumă. Fiind și un hipotensor puternic, nu se folosește de către persoanele care iau deja medicamente pentru tensiune decât cu acordul medicului. Ceaiul se prepară numai la rece și nu se bea timp îndelungat. Nu se folosește în sarcină și, din același motiv, nici de femeile care încearcă să rămână însărcinate.
